Suntem toti niste molii fierbinti, tragem toti cu viata de dinti.

Pot sa respir.
Sunt in viata, de ce ma mir ca pot sa respir?
Ma bucur si tac, dar ce ma fac, caci fluturii mei nu mai au stomac in care sa zboare.
Deschid un ochi, nu vad nimic, « E mult prea intuneric », imi zic, dar ce ma fac, caci fluturii mei nu mai au stomac in care sa zboare.

Niciun comentariu: